În fiecare dimineaţă, prin faţa balconului nostru de pe Painter Circle trece un băiat. Duce geanta unui instrument de suflat, probabil un trombon. E înalt, chiar deşirat şi poartă pe cap un melon. E mai tot timul grăbit, ca să prindă autobuzul de pe strada Poirier.
O figură interesantă, mereu la aceeaşi oră şi cu acelaşi aer de muzician care pare să aibă alt ritm decât lumea din jurul lui. E plăcut să îl văd.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu