Dumnezeu este prea mare ca să încapă într-o singură religie.
Mișto. Ăsta e cuvântul. Dă bine. E „cool”. Se vinde. Prinde la pasionații de Codul lui da Vinci. Adică la superficialii cumpărători de senzational.
Dar atat. Pentru că nici o religie autentică nu consideră că Îl cuprinde pe Dumnezeu în conceptele sale, ci dimpotrivă. Nici una din cele trei mari religii ale lumii (creștină, musulmană și iudaică) nu susține în cărțile sau ritualurile sale o mărginire a lui Dumnezeu la o sumă de concepte. Ba se întrec chiar în a sublinia măreția divinității în contrast cu neputința omului de a înțelege pe căi raționale această măreție. Toate susțin că acolo unde rațiunea își atinge limitele, intervine credința.
Maxima de față îi dă unui adolescent - influențabil prin natura vârstei - voie să nu creadă într-o religie anume. Iar de aici până la a nu crede în niciuna e doar o punte fragilă.
De fapt, așa am și întâlnit textul: scris pe spatele unui tricou.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu